Lapte cu cacao si mamaligutza in Israel

“Aici in Israel totul e frumos. Din Romania imi e  dor doar de laptele cu cacao cu mamaliga pe care il mincam dimineata.”

Un copil emigrat acum 40 de ani din Romania scriind fostilor tovarasi de joaca.  A fost singura scrisoare trimisa.

Am dorit sa subliniez eclectismul muzicii mai vechi israeliene in care emigrantii faceau regula  si muzica noua extrem de particulara si interesanta a generatiilor nascute in Israel.

Fiind vorba de ecclectism  – mamaliga cu cafea cu cacao  :)  vreau sa ascultati o melodie  extrem de tonica . Este o piesa greceasca obscura Ti thelis gero cintata in anii 70 de Rena Kumioti   care este preluata excelent  in ivrit de Arik  Einstein. Daca intr-o dimineata vreau sa imi recapat entuziasmul dau drumul la piesa asta:   SheKsheNavo in care Arik e minunat,   evreii cinta in limba lor si sparg farfurii ca grecii🙂 sunt de milioane! Piese e cintata mult si dansata in kibutzuri. Arik a facut mai mult cu piesa asta decit minsterul elen de externe.
Puneti bookmark pe piesa asta sa o gasiti cind aveti nevoie de ea🙂

Nu vreau sa va plictisesc dar stilurile sunt diferite si istorice  mergind de la moshavot – conservator (idis si folk rusesc pe versuri evreiesti)  la kibbutzim (folkul nou – ex.  esev bar- clipuri youtube cu tinere ce invata sa danseze ) si ajungand la muzica de jazz, rock de la cabaretele si cafenelele europene din TelAviv
Askenazii au dominat muzica iar Mizrahii au diversificat-o stilistic
Iata citeva nume: Naomi Shemer  Ofra Haza  Chava Alberstein
Cine stie limba spune ca textele sunt scrise de poeti importanti ca Nachman Bialik,   Rachel Bluwstein, Haim   Nathan Alterman,

Consistenti mi se par:
Essev Bar  Almora, Prayer on the way

La fel de bun  este si percutionistul Shlomo Bar cu Habrera Hativ’it

Personal,  ii admir  pe sionisti: pe cei din Israel  cei ce muncesc indirjit acolo si fac  o gradina din tara aia a lor. Si colectia mea cu timbre straine tot cu timbrele emigrantilor din anii 60 a inceput. (si aici am citeva povesti :)  )

About lastnightmusic

Incercam sa aducem aici diverse "chestii": 1) Incredibil de frumoase si in acelasi timp 2) Necunoscute de tine (pe cit posibil), pe linga care, era pacat sa treci in viata asta, si sa nu te bucuri de ele.
This entry was posted in Eugene, Folk, Pop, Rock and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

31 Responses to Lapte cu cacao si mamaligutza in Israel

  1. luminita says:

    Venit, ascultat, placut mult. 😆
    Las si eu ceva involburat, niste acorduri potrivite la orele dupa-amiezii, din muzica ruseasca pagana.

  2. skorpion says:

    demential Arik Einstein, chiar ca merita bookmarcat, asta am sa si fac imediat…
    mi-ai facut ziua buna dupa 8 ore de stat cu nasul in proiecte….🙂

    + mi-au placut figurile de oameni aparent simpli, adunati din circiuma..
    cu cita placere traiesc melodia, fara disimulare, nimic articial, doar placere de a dansa si a cinta…

    danke, tds sau lnm
    🙂

    p.s.
    acum voi asculta celallalt cintec + cintecul dat de luminita

  3. skorpion says:

    imi place si cintecul rusesc, dar nu pare a fi pagan, ci mai degraba de sec.20-21
    🙂

  4. skorpion says:

    lnm sau tds,

    da, si cintecul rusesc este grozav, dar pe mine m-a binedispus teribil arik einstein..
    🙂

    danke amindurora!

  5. noradamian says:

    Lnm, mortal! Rentează să faci fabrică de porţelanuri pe acolo 😆
    Am ascultat multă muzică şi grecească si israelită, dar, ca nume , o stiu doar pe Ofra. Pe Arik îl ascult în premieră. Postul îl sharez pe BF, ca şi pe precedentul, prea sunt faine 🙂
    Rogu-te pune piesa asta şi-n Gădină 🙂

  6. noradamian says:

    Lumi, ceao şi zdrazvuite! Păgână rău muzica asta, te scoate din prezent, din spaţiul casnic si din amorţeală 🙂
    Spasiba 🙂

  7. Chava Albertstein in idis !

    • Uimitoare combinatie de frumusete feminina cu o voce amintind de Marlene sau, impreuna cu acordurile chitarii, de cantareata mexicana Lila Downs si versuri excelente cantate intr-o germana cu accent evreiesc pe acorduri cu tenta spaniola/sud-americana. Ar merita o postare proprie.😀

  8. noradamian says:

    ….Acum examinez arhitectura: pare a păstra specificul de pe vremea regelui David, combinat cu arhitectonica modernă 🙂

  9. noradamian says:

    Wow, câtă muzică e în Chava Alberstein: parcă e făcută din muzică 🙂

  10. Bună!
    Astăzi ascultăm doar lastnightmusic .

  11. maya says:

    Buna ziua si buna sa va fie inima!😆

    Minunat! Multumesc! 🙂
    Am pus semn de carte! 😆

  12. desydemeter says:

    Hello
    LNM trebuie sa o ascultzi si pe NOA. A placut-o foarte mult raposatul Papa, invitata la Vatican sa cante, concerte in toate tarile lumii… Are o voce de exceptie. Muzica din film La Vita e Bella este cantata de ea.

    • Un tanar de stanga says:

      Multumesc pentru sugestie. Abia acum explorez muzica lor. In trecut am ascultat doar muzica lor de tip european. Oricind poti sa sugerezi un clip ar fi minunat.

  13. Email de la Costica aseara:
    “…excelenta muzica, mai trimite ceva adrese cu muzica israeliana.
    Cei nascuti si crescuti acolo sint oameni de un sentimentalism deosebit si foarte sensibili, neputind fi asemanati si comparati cu evreii din diaspora.
    Am avut o zi de neuitat cu voi in Bucuresti, desi a fost doar o clipita.
    Cu drag ,Costica ”

    partea misto este ca amicul Costica e si evreu si roman si din America 🙂 deci daca si el spune asta …. trebe sa il credem 🙂

  14. Mirela says:

    Muzica evreiasca si mamaliga? Cantecul definitoriu pentru asta ar fi, desigur clasicul lui Aaron Lebedeff, “Romenye, Romenye”!

    Si inca o varianta care are printre comentarii si o traducere aprooximativa din idis in engleza. Aproximativa, pentru ca e presarata cu mamaliga, kastravetz, pastrami si alte bunatati.

    Apropos de pastrami, stiati ca e singurul (din cate stiu eu) cuvant de origine romaneasca intrat in limba engleza (via idis, bineinteles?) sau cel putin asa se intelege din wikipedia🙂 http://en.wikipedia.org/wiki/Pastrami [oricum, nu-i original romanesc, ca si noi il avem de pe la greci si turci, dar in engleza se pare ca a ajuns din romana:) ]

    • Buna
      Era vorba de lapte cu cacao si mamaliga (servita copiilor in nordul ardealului dimineata🙂 ) adica o parafrazare de muzica eteroclita a emigrantilor in israel raportata la muzica noua a celor nascuti acolo in ultimele zeci de ani.
      Cuvintul romanesc ajuns direct in engleza este “securitate” 🙂 . Pastrama nu este clar cuvint sau produs romanesc (om avea vreunul ?) Roman era doar evreul care a scris articolul in wikipedia 🙂

  15. Mirela says:

    rezumatul a ce scrisesem:
    1. http://www.youtube.com/watch?v=0agi_Gj2IEc

    2. cu traducere:

    3. v. etimologia cuvantului “pastrami” din engleza http://en.wikipedia.org/wiki/Pastrami

  16. Mirela says:

    Acum am vazut tagul de “Sephardim music”, si am cautat printre linkurile postate poate n-am vazut eu bine, si chiar era ceva sefardi pe acolo, dar nu prea am gasit, asa ca m-am gandit ca n-ar strica – just for balance – si ceva din zona asta…

    [Am vazut conotatia de Mizrahi vs Askenazi, dar cel putin in ceeace priveste muzica eu n-as zice ca Mizrahi e sephardim. Am vazut pe wikipedia -http://en.wikipedia.org/wiki/Mizrahi_Jews – ca dpdv religios au fost asimilati cu evreii sefardi doar pentru ca ritualurile sunt cele originale, vechi “ortodoxe” daca vreti, dar ca muzica, eu cand zic sefardi trebuie sa aud versuri in Landino]

    Adica… ceva de genul asta:

    sau, mergand si mai departe in istorie chiar asa:

  17. Multumiri,
    Am trecut doar in revista pe cei vechi ca sa putem prezenta pe ultimii doi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s