Muzica trubadurilor : Eu sunt Moartea, Cerbul care isi da carnea vanatorului, Iubire, tradare, moarte. Teme pe care le intilnim pe toate in Europa evului mediu si la Angelo Branduardi
Moartea este comuna in cintece, imagini, sculpturi intr-un secol in care ciuma a secerat jumatate de continent. Eu sunt moartea – Dans in Fa Diez minor
Sono io la morte e porto corona,
io Son di tutti voi signora e padrona
e così sono crudele, così forte sono e dura
che non mi fermeranno le tue mura.
La pulce d”Aqua – In Franta piesa e cunoscuta sub numele – La Demoiselle –
Le don du cerf
si altele: Il cantico delle Creature sau Sultanul Babiloniei si prostituata Enjoy 🙂
de la Mirela:
Barış Manço – Gül Pembe
Baris Manco – Cantaret “legendar” in Turcia. Cea mai cunoscuta piesa a lui – Trandafirul roz.A incercat sa pastreze prin muzica sentimentele ce il legau de bunica sa atunci cand aceasta a devenit amintire.
When you laugh, roses blossom, Pinkrose
We listened as Nightingales
sung about you, Pinkrose
When you come, so does spring, Pinkrose
Rivers call you and cascade you
We were so happy, Pinkrose
One day in the autumn rain, you took off and left
We couldn’t believe it, Pinkrose
Our town is now quiet
Our town is now without you
It wasn’t to be, Pinkrose
One last song on my lips, Pinkrose
it still talks about you and
calls out your name, Pinkrose
One last rain cloud in my eyes, Pinkrose
Still searching for you, still waiting for you, Pinkrose…
Imaginile : Biblioteci istorice in weburbanist.com Bountiful Books: 13 Incredibly Intricate Historic Libraries ( via Robby)
Seara bună 🙂 Moartea ca muză inspirând o muzică tonică, ritmată! Trubadurii trăiesc vesnic… 🙂
adevarat Nora. Ei erau aproape obisnuiti cu moartea si o priveau si o primeau in mijlocul lor ca pe un personaj indispensabil. Iar cintecele despre moarte chiar daca nu debordau de veselie totusi erau antrenante si placute Sunt sigur ca iti plac si celelalte piese ale lui Branduardi care nu au legatura cu moartea ci cu viata cea mai… intensa 🙂
Lnm, o trecere naturală, de fapt 🙂
Apropos de dansurile macabre http://en.wikipedia.org/wiki/Danse_macabre , priveam clipul si ma gandeam ca daca n-as avea sonor as crede ca e ceva rock/death-metal. De unde reiese ca toate-s vechi si noua toate… Ideea este doar ca acel ‘tu te-ntreaba si socoate” e adesea uitat. Luam ca atare multe lucruri si cate-odata credem ca roata s-a inventat ieri, pentru ca nu mai stim cu arata alte roti…
Legat de piesa lui Baris Manco, daca n-ai sti in ce circumstante a fost creat ai zice ca-i doar un alt cantec de “dragoste ranita”, si atat. Dar versurile au infinit mai multa poezie si incarcatura emotionala cunoscand povestea.
Superbe fotografiile cu biblioteci. Ma fac sa ma gandesc “Ce bine ca s-au pastrat, ca exista in continuare…” asa poate n-o sa mai uitam cum aratau alte “roti” la inceputuri.
Si apropo de Baris Manco, de care nu stiam pina azi la prinz am inceput sa caut in discografia acestui rocker 🙂 – are 200 compozitii !
Mirela , azi e aniversarea lui JL Borges si m-am gindit ca niste biblioteci nu strica 🙂
Iar azi e aniversarea lui Johann Wolfgang von Goethe, iar ca replica, urmatoarea postare din Weburbanist: http://weburbanist.com/2011/08/26/reading-revolution-14-marvelous-modern-libraries/ – 14 biblioteci moderne, de o arhitectura uimitoare. Favorita personala, biblioteca Universitatii de Arte din Tokyo.
Primim de la Fini ghiuleaua de 5000 kg – pentru cine vrea medievalele autentice 🙂
Purtatorii muzicii populare în Evul Mediu au fost: jongleurii, în Franta, menestrelii în Anglia, spielmanii, în Germania, a caror istorie se identifica începând cu secolul al XI-lea.
În secolul al XIV-lea trubadurii si truverii (urmasii jongleurilor) au patruns în Italia si vor determina aparitia formelor laice în muzica: madrigalul (mandra – turma, cântece pastoresti), ballata (o forma populara de dans) si caccia(cântec de vânatoare). Faptul ca trubadurii îsi sprijineau vocea pe sunetele instrumentului (de obicei lauta) a dus în mod empiric la stilul polifonic. Se naste “Ars Nova”(arta noua) în Italia, ea fiind cea care determina începutul Renasterii muzicale.
Francesco Landino este un reprezentant stralucit al “Ars Novei” italiene.
Corect era daca-ti spuneam de trubaduri sau truveri si nu de menestreli.
Daca ai timp sa asculti clipurile îti vei da seama ca Braduardi îl stie foarte bine pe Landino, este fascinat de Landino.
Muzica de la tema ta , cea cu muzica din nordul Italiei, are si ea legatura cu Ars Nova italiana.
Multumesc frumos lui Fini pentru prezentare. Am ajuns din nou la Questo fanciul…care imi ordoneaza mintea in drum spre birou 🙂
Cu plăcere! 🙂
Ce am ascultat în seara asta? Un cântec vesel, ceva cu Apollinaire. Merge şi de “noapte bună”.
Aaa… si de la Pulce d’Aqua al lui Branduardi mi-am adus aminte de Balada Puricelui a lui Mussorgski
si de inca o piesa corala a unui francez renascentist care se numea chiar asa “Un pouce”. Faza e ca nu pot sa-mi aduc aminte pentru nimic in lume cine e compozitorul [piesa era printre auditiile de la examenul de istoria muzicii de anul intai 🙂 ], poate ma ajuta Fini… ca nu pot dormi in noaptea asta daca nu-mi aduc aminte!!!!
Mirela, 🙂
am intrat târziu şi aici în ogradă.
Nu am reuşit să caut. Mi-e somn de nu mai pot!
Te vei mulţumi cu “Bestiarul” lui Apollinaire.?
La puce
Puce amis, amantes meme,
Qu-ils sont cruels ceux qui nous aiment
Tout notre sang coule pour eux,
Les bien – aimes sont malheureux.
Colette Renard îţi cântă “Somn uşorul”