L’Après-midi d’un faune De Claude Debussy dupa un poem de Mallarme. Ballets Russes 1912 . Modernismul vorticist ca renastere a arhaicului amintit de Ezra Pound. Coregrafia !si dansul individual! [pana atunci balerinul era mai mult porteur ( cf. Mary McAuliffe) ] Vaslav Nijinsky apare fabulos (dez)imbracat cu struguri ce ii acopera goliciunea. Scandal la Teatrul din Nisa pentru ultima scena, (epater les bourgeois) alergand dupa ultima nimfa careia ii scapa voalul, Nijinsky are un dans erotic explicit cu voalul. ( Costumele Leon Bakst) Exista pe youtube scene din 1912. Coregrafia splendida, muzica lui Debussy si instrumentele orchestrei si ale nimfelor pe scena, dificultati si inovatii ce merita citite pe https://en.wikipedia.org/wiki/Afternoon_of_a_Faun_(Nijinsky)#Difficulties
Leon Bakst 1911. O extraordinara combinatie intre miscare si langoare. In aceasta varianta din cele 3, Bakst a pus umbre mai erotice si senzuale
Renasterea modernismului Ballets Russes 1910-1915
Narciss 26 apr. 1911 Opera din Monte Carlo – compozitor N. Cerepnin , (Narcisse et Echo op. 40) scenografia Michel Fokin – costume Leon Bakst , productia Diaghilev
Vaclav Nijinsky este Narcis . Tamara Karsavina este Echo
Atunci Ernest Daltroff a lansat parfumul Narcisse Noir.
Vaslav Nijinsky in Narciss . prima stea masculina in baletul mondial Pozitia lui Nijinsky aminteste pe – Brancusi – Fantana lui Narcis – cu bratele ridicate ca niste aripi – monument propus in fata Universitatea Buc. in memoria lui Gh. Lazar . Neacceptat. )
Ballets Russes ,Salomea de Oscar Wilde la Paris 1909.
Dupa scandalul operei lui Richard Strauss la Londra si Dresda vine IDA RUBINSTEIN ( dansator si actor . )
Dansul celor 7 valuri. Danseaza goala in Salomea in 1909 uluind publicul parizian dar si pe rudele sale evrei bogati din Rusia care doreau sa o interneze intr-un ospiciu ca sa nu ii faca de ras.
Ida in Salomea Intruchipa perfect viciile din trecut ale monstrului insensibil Salomea, captand publicul prin frumusete, libret, decorurile moderniste. Muzica : Glazunov, decoruri Leon Bakst
Tablou de Serov cu scena celor 7 valuri.
Pasarea de foc 1910 – Ballets Russes Maiastra si pasarile lui Brancusi au aparut odata cu “Pasarea de Foc”, primul succes mare al lui Stravinsky si marele succes al Ballets Russes in 1910 la Opera din Paris.
Inteleg nauceala parizienilor pentru ca eu, personal in 2017 la Hamburg in extraordinara sala a filarmonicei, Elphy,cu acustica sa nemaiauzita, am fost strivit de sunetul “L’oiseau de feu (Der Feuervogel)”, al Orchestre national des Pays de la Loire Orchester, Dirijor Pascal Rophé. Imi imaginez cum a fost la premiera din 1910 in care spectacolul stralucitor al trupei lui Diaghilev in distributie cu Tamara Karsavina cu costumele lui Leon Backst si coregrafia lui Michel Fokine. Pierre Bonnard a spus:” Dupa ce ii vezi pe rusi (Ballets Russes) ajungi sa vezi armonie pretutindeni” (Harry Kessler, Jurney to the Abyss)
Mary Mc Auliffe scrie in La Belle epoque despre celebritatile uluite de muzica, balet, costume. Intre personalitati artistice s-au numarat: Proust, Giraudoux, Paul Morand, Saint-John Perse, Paul Claudel , Sarah Bernhardt
Personal cred ca Renasterea Modernista a avut piloni principali genii ca: Stravinsky, Ezra Pound, Diaghilev, Picasso, Brancusi
Baletul Cleopatra 1909
Schita costum pentru Ida Rubinstein. Creator cosume si scenografie :Leon Backst , Baletul Cleopatra 1909, Paris, Ballets Russes
Valuri si petale de trandafiri.
Desi Ida Rubinstein era incepatoare in lumea dansului, Parisul gasi ca: “artista este aproape prea frumoasa ca un parfum prea puternic” (descrie Barbara Tuchman ) Muzica baletului: Nikolai Rimsky-Korsakov, Mihail Glinka, Alexander Glazunov, Modeste Mussorgsky, si Nikolai Cerepnin.!!! Anna Pavlova in rolul Ta-Hor.
Tocmai am vizitat Expozitia Brancusi de la Timisoara Nu merita sa mergi pana acolo. Esti mai castigat daca urmaresti un documentar pe youtube. Amenajarea arhitecturala distruge avantajul de a fi acolo de a simti spiritul brancusian de a simti materialele textura combinata, formele pe viu, jocul formelor pe inaltime. E cum vezi un meci la televizor in loc sa mergi la stadion sau vezi un film cu sex in loc sa faci dragoste. Firma de arhitectura Kim care a realizat in vara expozitia Pictorului Avangardist Victor Brauner a realizat acum cu exact acelasi sablon, in acelasi loc, cu aceleasi mijloace, culori etc expozitia Sculptorului Renasterii moderniste Brancusi. Cand i se va da pe mana expozitia Gica Hagi caci suntem tot intre romani celebri banuiesc ca o va face tot acolo si tot la fel.
Voi incerca sa demonstrez aceasta bazat pe: 1 Scrierile si declaratiile lui Brancusi privind modul de amenajare si receptare a lucrarilor sale ; fotografiile facute de el. Vedem relatia pe care a avut-o cu opera sa si cu cei ce i-au cumparat lucrari precum si scrupulozitatea cu care le dadea indicatii lor si lui Marcel Duchamp agentul sau. Aduc aci marturiile contemporanilor 2 Amenajarile facute de muzeele mari din lume ce gazduiesc opera lui Brancusi . Ma refer la MOMA (Museum of Modern Art NY) GM (Guggenheim Museum NY) PMA (Philadelphia Museum of Art) ABP (Atelierul Brancusi Paris Beaubourg) MMS (Moderna Museet Stockholm) AMV (Albertina Museum Viena). Si the last but not the least: Muzeul de Arta din Craiova in care 5 sculpturi sunt onest amplasate. Ma refer la ele caci le-am vizitat si stiu ce am simtit. Altceva decat vezi in reviste. La Tate Galery voi merge probabil primavara viitoare.
SPATIUL GRESIT ALES Alegand acest spatiu sicanat ingust cu 11 camere tip “vagon” pentru 20 sculpturi puse stingher organizatorii ne-au vaduvit de conceptul modernist aplicat de Brancusi printre primii: SCULPTURA CA UN COLAJ.Adica: Aranjamentul pieselor individuale ce sunt vazute ca parti/fragmente ale unui intreg si unde lumina si interactiunea intre lucrari sunt parte dintr-un intreg complex. Astfel incat piesele din sala respectiva devin impreuna o opera de arta in sine. Ezra Pound declara: “Efectul muncii lui Brancusi este cumulativ. El a creat un intreg univers a FORMEI” Il vedem impreuna. Un Sistem. Un Anschauung. Nu un simplu obiect dragut pe un raft/piedestal. (Visual Art, 308) RP( Roxana Preda de la Univ din Edimburgh, A Chave.
Pun imagini de la MOMA de la Philadelphia M. ce cuprind cate 8 lucrari in aceiasi sala. La muzeul de Arta Craiova sunt 5 piese in aceiasi sala. Nu aveau sali dreptunghilar patrate ? . Ba da ! La acelasi etaj al Muzeului de Arta Timisoara sunt salile ce adapostesc expozitia Cormeliu Baba. Si mai sunt spatii in oras. Dar s-a preferat de catre acelasi arhitect acelasi spatiu amenajat cam la fel ca pentru expozitia Victor Brauner desi nu se potriveau de loc: Pictura vs sculptura si Avangardism demolator vs arhaism modernist.
Planul expozitiei Brancusi fosta Victor Brauner. Cu rosu traseul vizitatorului
Imagine Expozitie cu exponate razlete si lipite de perete. Singura lumina este cea din spoturi, ca pentru o expozitie de picturi lipite de perete Mai jos diferenta :
Muzeul de Arta Moderna New-York , Sala cu 8 opere Brancusi
Sau :
Tot 8 sculpturi si cateva desene dar bine separate de sculpturi. Atentie si la iluminatul in care majoritatea spoturilor lumineaza peretii ce reflecta lumina, iar sculpturile sunt iluminate delicat de sus .
Simultan cu Expozitia Brancusi tot in Muzeul din Timisoara se desfasoara intr-un spatiu mult mai generos mai luminos la acelasi etaj Expozitia Corneliu Baba 2 imagini usa in usa cu Brancusi cu un spatiu infinit mai bun, mai bine luminat gereral, cu pereti albi .
CULOAREA DOMINANTA A HRUBEI : GRI ANTRACIT – chiar asa este ! culoarea oficiala de la SPOR. iar lumina doar prin spoturi “pentru pictura”
Toate spatiile Brancusi din muzeele internationale, au ori lumina directa ori spoturi indirecte. Atelierul lui Brancusi avea un luminator iar Brancusi aducea cumparatori, vizitatori la ora la care soarele patrundea prin luminator, Brancusi potrivind savant exponatele spre a fi luminate direct sau indirect. Atelierul:
Expozitia organizata de Stiglitz in 1914 la MOMA cu 10 lucrari Brancusi . Se vede plafonul de sticla iluminat si spoturile care luminau peretii indirect iar sculpturile se puteau vedea mai bine decat acum la Timisoara in 2023
Cutiile transparente . La Timisoara ca niciunde in alta parte ! Sculpturile lui Brancusi NU se expun in cutii transparente . Cauti pe google sculpture in muzeele ce adapaostesc lucrari Brancusi si vezi extrem de rar sculpturi puse in cutii de sticla/plastic. Motivul ? Lumina trecuta prin plastic/sticla altereaza finetea sculpturii si modul specific al executiei. Ori la Timisoara tot ce se putea pune in cutie s-a pus in cutie.
Se observa efectul cutiei de sticla asupra muzei adormite. Pe langa faptul ca e montata foarte sus iar in spate nu vezi nimic caci este intuneric. Nu exista lumina laterala ci doar spot de sus. Muza fara cutie Efectele vizuale ale cutiei din plastic/sticla. Toate sculpturile de acest gen sunt in cutii si sunt amplasate prea sus
INALTIMEA POSTAMENTELOR ESTE ARBITRARA, NU TINE SEAMA DE INDICATIILE LUI BRANCUSI La Timisoara postamentele sunt de regula foarte inalte iar privitorul cu inaltime normala (eu am 180) nu apuc sa vad multe si de deasupra NOUL NASCUT Noul nascut de pilda: Aici la Timisoara este la inaltimea mea, abia pot vedea partea de deasupra. Ma fac ca nu observ imaginea reverberata pe peratii cutiei de sticla. Urmatoare imagine este de la Moderna Museet la Stockholm , ca in leaganul pruncului, apoi o sculptura in detaliu ca sa vezi ce pierzi la amplasari inutil inalte.
Despre inaltimea la care se monteaza sculpturile: Brancusi a evocat relatia intre corpul privitorului si lucrari prin felul in care el a plasat pe verticala lucrarile, considerand vitala inaltimea relationata la continut. El tindea sa plaseze copiii ce dorm sau nounascutii jos ca si cand ar fi intr-un leagan
Athena Spear a observat reguli aditionale: Piesele inalte verticale ca pasarea in Spatiu erau amplasate pe baze inalte in timp ce piese orizontale ca Leda sau Pestii erau amplasate suporturi circulare, sau mese joase din piatra. Tot jos erau puse animalele mici, Pestele se misca orizontal si e privit de pe un pod iar pasarile sunt sus pe coloane postamenti ca niste copaci abstracti
PESTELE Aratandu-i lui Hoffman pestele din marmura , impingandu-l usor din spate Brancusi a spus : Cand vezi un peste, nu te gandesti la marime ci la viteza, trupul sau stralucitor ca un flash , inotul sau prin apa … Am incercat sa exprim exact asta (Hoffman Sculpture 52) Acest peste pare sa se miste char cand sta linistit pentru ca vinele striate din marmura,dau impresia miscarii apei La Timisoara Pestele era pus departe langa perete pe suportul lui care era pus pe o platforma lata de 2 metri, deci nu te puteai apropia plus ca era pus sus , ori Brancusi ar fi dorit sa il privesti jos, cum sa privesti si Leda, si pinguinii si capetele de copil nou nascut in leagan, si capetele care dorm
Lumina distruge detaliile si transforma pestele in unul mort
PASARILE. DIFERITELE PASARI
Cand Wilson a notat ca Brancusi face de multa vreme pasari ce par “identice in reproducere” a scris in continuare: Sunt 6 luni de lucru pentru fiecare pasare si 20 ani de experienta intre un model si altul , pasari din piatra alba, marmura galbena si lemn… care pornesc de la aceiasi idee dar sunt in intregime diferite ca entitate finita. ( Wilson , A visit pag 25) La Timisoara avem o singura pasare pusa la colt in unghi cu un spot puternic pe ea. unul , numai unul, ca sa nu prea distingi care din cele peste 10 pasari realizate de Brancusi este .
Este dezastruoasa lumina directa pe sculpturile cu invelis metalic auriu ale lui Brancusi. Experienta sa buddista. Aceste sculpturi sunt foarte bine lustruite astfel incat sa reflecteze ca o oglinda tot ce este in jur. El cerea un lustru special de la furnizorul de invelitoare metalica. El le stergea la atelier inainte de vizita vreunui oaspete si le proteja cu panze albe de celelalte sculpturi din piatra sau marmura ce puteau sa arunce praf. La Timisoara nu vezi, nu ai cum sa vezi vizitatorii reflectati in obiect, odata pentru ca sculpturile sunt puse prea sus, a doua ca multe sunt in cutie, iar cea mai importanta este lumina distrugatoare a unicului spot din tavan ce sparge imaginea in fata si arunca umbre in spate.
Eu reflectat in Negresa Blonda la Albertina , VienaNu vei vedea astfel de efecte la Timisoara ….. Pacat
Toate statuile poseda un simt perfect al balansului avand demnitatea si repausul lucrurilor create de natura, Ele sunt creaturi infinit de atractive imbaiate in aceea – sunlit stillnes – liniste solara care inconjoara sculpturile. exclama Wilson 120.
Panzele albe puse peste bronzuri il asigura ca vor fi suficient de stralucitoare pentru urmatorul vizitator.120 Wilson, A visit 17
Panzele ii permiteau lui Brancusi un ritual teatral: dezvelirea unei creatii dupa alta , unde dezvelirea e asociata cu revelatia unui adevar. Ritualul dezvelirii nu avea doar conotatii abstracte si cermoniale ci si senzual private , – conotatii seductive. Atat figurativ cat si de fapt atelierul ii servea lui Brancusi ca loc major de seductie: a colectionarilor, criticilor si femeilor. O publicista libertina descria in 1926 : ” dezvelind comoara sa, care frumoasa cum era ea (sic) in culori si forme avea ceva din calitatea intruparii gandurilor…. Cerebrala cum e arta lui, era deasemenea emotionala. Si sa nu gandim despre Brancusi ca ar fi fost un calugar al artei. Ea nu il impiedica sa se bucure de toate bucuriile lumesti. (Read: Abstract sculpture) E suficient sa privesti fotografii facute domnisoarelor si doamnelor in pozitii coregrafice langa sculpturi.
Brancusi isi rotea o sculptura in fata privitorului, cu mana sau cu un mecanism, demonstrand privitorului ca e; , autorul dorea ca ea sa fie privita din toate partile, in mai multi timpi si de la distante diferite. De aceea absolut toate muzeele (vezi pe google) amplaseaza sculpturile mai multe in aceiasi sala cam patrata dar larga. Brancusi incerca sa capteze pentru privitorii lui miscarea, avantarea pasarii in aer (de aceea punea pasarile pe diferite postamente, unele cuplate cu celelalte ) pestii si lebedele care aluneca .
Exemple de lumina naturala.
O pasare in spatiu iluminata de soare in atelierul lui Brancusi, cu diverse pietre in fata pentru ca vizitatorii sa pastreze distanta Si o imagine a monumentului funerar al avocatului Stanescu la expozitia de la Timisoara si la lumina zilei la locul ei in cimitirul din Buzau
Visul unui sculptor este sa faca lucrari monumentale amplasate in aer liber sub lumina soarelui. In cazul Timisoara expozitia a fost montata pe sablonul anterior de expozitie cel al unui pictor avangardist de cabaret Voltaire
The marble form in the pine wood The shrine seen and not seen ( Ezra Pound CantoX/801
…………………………………………………………………………..
Anna Chave – Constantin Brancusi : Shifting the bases of art Roxana Preda- Constantin Brancusi Vorticist: Sculpture and criticism, poetry Sidney Geist – Brancusi- The kiss Horia Patapievici – Renasterea modernista – conferinte, studii introductive Welker Carola – Giedion Brancusi Online archives: Museum of Modern Art Philadelphia Museum of Art
B) Brancusi monumentul cerut lui Brancusi de Maharajahul de Indore a carui sotie decedase.
C) Legatura – Capela St Molaise din Innismurray a reginei Maeves
“In orice generatie se vorbeste despre o mare lucrare de arta care, in final nu se mai finalizeaza. Cand de gandim la o astfel de capodopera avem in minte pe Brancusi” (John Russell 1978)
2.Nu exista nici un indiciu ca Brancusi cunostea ceva arta celtica sau ca era constient ca exista.
3. Damian a aflat de tumuli in 1975 dar el incepuse din 1952 sa picteze dealul
4. Arh : Octav Doicescu vorbeste despre colaborarea pentru monumentul Maharajahului: Brancusi intentiona sa construiasca un Templu de Meditatie pentru o singura persoana, monument mai mult sau mai putin sferic de forma unui mar . Monument de felul celor anonime stravechi cu mari puteri emotionale
………..
Imagini:
1.Mandala City – Horia Damian
2.Mound Sligo cu capela St Molaise.
3.Colina – Horia Damian 1976 pe explanada Seagram Building
4.Cartea in care Radu Varia are un articol cu legatura modernista :Brancusi , Damian, arhaismul celtic (pag 576-7)
5. Pagini din articol cu marturia arh. Octav Doicescu.
Palarie pentru suita Regelui Kastchei creat de Alexandre Golovin, pentru Baletul Paserea de foc , fascimil dupa exemplarul din 1910 (Whitworth Gallery , Univ Manchster) (poza 2)
Maiastra 1910 creion pe hartie (poza 3)
Maiastra 1912 , (poza1 ) bronz polizat, atentie la baza din piatra si sectiunile in relief din piatra ( Tate Gallery, Londra )
Sursa: Eric Shanes – Brancusi pag 33- 34 ,( Abebevile Modern masters)
Inca un portret al lui James Joyce facut de Brancusi. Pe coperta cartii aparuta in Meridiane. De necrezut: cartea nu s-a prea vandut (costa 5 lei – cam o paine jumate) . Atunci s-a oferit la pachet (in total tot 5 lei) impreuna cu “Barnabo omul muntilor si Secretul padurii batrane” de Dino Buzatti care surprinzator nu se vindea nici aceia. Exceptionala afacere !Am facut cadou atunci multe seturi (eram tinerel). Cui ? Multor domnisoare cu ochelari.
Adaug si 2 desene Brancusi ( nud si copii) dintr-o carte omagiala ingrijita de Ion Caraion prin 70. ( Funduletul copilului din mijloc il regasesc intr-o sculptura partiala pe care am impresia ca o voi vedea adusa la Timisoara )
Geneza Coloanei. Brancusi, mai putin cunoscut :proiecte de Arta si Arhitectura Monumentala
UNU
Portretul (1911) Dr. Paul Alexander al lui Amedeo Modigliani are in partea dreapta un model asemanator cu Coloana. Brancusi era prieten bun atat cu doctorul cat si cu Modigliani si vazuse modelul tunisian in casa doctorului. Poate a contat!.
DOI
Coloana fara sfarsit o gandise pentru o piata publica in Bucuresti(1) de 150 metri inaltime!!! de 5 ori mai inalta decat versiunea de la Targu Jiu pe care a acceptat-o pentru ca nu venea comanda de la Bucuresti.
Brancusi a considerat Coloana ca fiind piesa fundamentala a creatiei sale.
Dorea pentru Bucuresti o Pasare Maiastra cam de inaltimea Statuii Libertatii. I-a spus unui critic din Finlanda ca isi dorea o Pasare in Spatiu care sa poata fi vazuta de oricine deschide fereastra si care sa ii aduca liniste si bucurie in suflet (2)
Coloana infinita la New York in Central Park !
Intr-un interviu din 1930 (spune Flora Merill) : Brancusi ar fi construit o coloana in Central Park de 3 ori mai inalta decat obeliscul din Washington, cu o baza de 60 metri si cu o pasare mare in varf.
Viziunea cosmica a lui Brancusi legata de Coloana fara Sfarsit apare intr-o conversatie cu Mircea Eliade: “Brancusi a comparat-o cu stalpul cosmic ce sprijina cerul si face posibila comunicarea intre rai si pamant, intr-un cuvant Brancusi o considera un Axis Mundi” (3)
Noguki regreta ca Brancusi care avea un talent urias pentru arhitectura nu a apucat sa realizeze aceste proiecte. (4)
In gandurile sale utopice vedea ca fiecare generatie sa adauge cate un modul la Coloana astfel incit da devina fara sfarsit.
A dorit ca un urias “Cocos” ca dar pentru Franta sa fie amplasat pe Champs Elisees la scara monumentala . (5)
A visat indelung la Cocosul urias care sa rivalizeze cu Turnul Eiffel si Monumentul Washington cu o Coloana fara sfarsit de 3 ori mai mare decat cea de la New York.
Pentru Chicago a gandit si a discutat despre o coloana de 400 m. adica de 13 ori mai mare decat singura existenta cea de la Targu Jiu. Era asteptat acolo sa supervizeze lucrarea, dar a murit cateva luni dupa decizia de a merge acolo.
Maiastra este denumirea initiala din 1910 pe care Brancusi a schimbat-o mai tarziu in Oiseau.
doi
Are formal o filiatie directa din Zeul Horus,soim, de la Edfu, Egipt
trei
A inceput sa creeze Maiestre sub impactul faimei “Pasarii de foc” compusa de Igor Stravinsky pentru baletul de mare succes la Opera din Paris din 1910 al fenomenalei trupe Ballets Russes a lui Diaghilev regizat de Michel Fokine
Asadar:
Maiastra (numele romanesc) + Horus (egiptean) + Pasarea de foc (” mitologia rusă) toate trei arhaice si doi protagonisti mari ai renasteri modernismului de la 1910 : Brancusi + Igor Stravinsky
QED + sinestezie oameni buni.
…….
Maiastra, Brancusi. Peggy Guggenheim Museum
Zeul Horus, Edfu, Egipt
Printesa X, Freud si efectul apotropic al penisului erect
Uita-te, E un falus ! a exclamat Matisse
Brancusi a fost deceptionat. El lucrase 4 ani la “Printesa X” , stilizand lucrarea “Femeie privind in oglinda 1909”, fiind atent si la statuile Buddha.
A scris o scrisoare sefului politiei, care a ridicat statuia expusa la Salonul Independentilor
Dau mai jos lista prietenilor lui Brancusi care au semnat un protest impotriva excluderii statuii ca sa vedeti ca Brancusi era bransat cu tot modernismul parizian :
fauvii: Dufy si Derrain
cubistii: Picasso, Braques, Leger, Juan Gris, Jacques Lipchitz, Henry Laurens, Albert Gleizes, Jean Metzinger, Andre Lothe, Alexander Archipenko
compozitorii: Satie si Georges Auric,
scriitorii: Cocteau si Roche
omul de stiinta: Madame Curie.
Asta da lista de semnaturi !!! ( din: Anna Chave – Constantin Brancusi shifting the bases of arts ) (Matisse nu a semnat ! 🙂 )
…………..
Printesa X – MOMA
Femeie privind in oglinda 1909 -lucrarea nu mai exista
Scena din film documentar BBC, cu o vizitatoare privind sculptura Printesa X
Pisalog- Papua Noua Guinee – British Museum
Silvana Magnano la Museum of Modern Art, New York, sala Brancusi, langa “Domnisoara Pogany” Foto Eva Arnolds 1956
Brancusi si-a petrecut ultimii ani din viata traind printre sculpturile din Atelier, fara sa faca NIMIC !!! Poate parea ciudat dar sugereaza o paralela cu Malirepa, poetul tibetan de care era legat.
Poate el in final a scos bariera dintre subiect si obiect, dintre el si opera sa:
” Arta- scrie Brancusi in una din notele sale “a fost facuta” sa domine, sa te reculegi, sa te rogi. Vrem sa o facem astfel sa traiasca.” (Hulton 56)
La moartea lui Brancusi Henri Pierre-Roche a afirmat ca Brancusi a caracterizat Sarutul din Montparnasse ca “Drumul spre Damasc” Desi datoreaza mai mult conceptual sculpturii Africane si Egiptene decat surselor budiste forma in imbratisare completa – poate fi inspirata de sculpturile Yab-Yum tibetane de cupluri in copulare
Anii cautarilor budiste la Brancusi
Anii de dupa plecarea de la Rodin au fost anii cei mai nefericiti si prin care a tot cautat colectii de sculptura non vesteuropeana. La Luvru, Cernuschi, Guimet sau in colectiile private ale prietenilorca Jaques Doucet. Ca alternativa la sculptura “eroica” europeana Arta egipteana africana si asiatica i-au oferit modele noi pentru a contura si a reprezenta aspecte ale realitatii vizibile sau invizibile fata de care Brancusi era senzitiv.
Margit Rowell: a facut legatura vizuala intre evolutia radical reductiva a lui Brancusi in Muza Adormita 1909-10 si capetele lui Buddha si Bodhisattva din Muzeul Guimet
Cecilia Cutescu -Storck a relevat entuziasmul lui Brancusi pentru sculptura budista in scrisorile catre sotul ei (1909) si comentariile interesante si neasteptate fata de statuile lui Buddha si cele ale maestrilor din India,Tibet, China, Turkestan. (Citata de Barbu Brezianu, 1964, RRIA nr.2)
……
Imagini: stanga: Sarutul. Cimitirul din Montparnasse
dreapta: Dhyani Buddha si consoarta . Bronz tibetan la Muzeul de arte asiatice Guimet
Brancusi – Zambetul lui Buddha (2)
(Aici despre ochii statuilor lui Brancusi si polizarea lucrarilor despre care aj mai scris)
Ochii in sculpturile lui Brancusi privesc inauntru, nu inafara. Forma tarzie, abstracta de vulva semnifica in golire starea de iluminare.
Simplificand in tema Sarutului, Brancusi pune accent crescut pe ochii indragostitilor. Forma ochiului, rotund, bifurcat ca o vulva in Piatra de Hotar.- ultima lucrare – pe care dna Doina Lemny anunta intr-un interviu ca a adus-o la Timisoara.
Margit Rowell curatorul de la Guimet: a facut legatura vizuala intre evolutia radical reductiva a lui Brancusi in Muza Adormita 1909-10 si capetele lui Buddha si Bodhisattva din Muzeul Guimet
Cecilia Cutescu -Storck a relevat entuziasmul lui Brancusi pentru sculptura budista in scrisorile catre sotul ei (1909) si comentariile interesante si neasteptate fata de statuile lui Buddha si cele ale maestrilor din India,Tibet, China, Turkestan. (Citata de Barbu Brezianu, 1964, RRIA nr.2)
Repet: Ochii in sculpturile lui Brancusi privesc inauntru, nu inafara. El indeamna privitorii sa foloseasca sculpturile sale ca pe obiecte de meditatie. “Priveste la ele pana le vezi” Cei ce sunt mai aproape de Dumnezeu, le vad. Titlul unei sculpturi din marmura in forma de ou se numeste Sculptura pentru Orb (1916)
Brancusi: “Noi nu vedem viata cu exceptia reflectarilor” (in scrisoare catre Marie Louise Gravier)
Narcis (1909 ) si falicul Printesa X (1915-6) si in inalt polizatelor si reflectatelor suprafete ale multor piese aurite la fel cum sunt multi Buddha. “Lucrarile de arta sunt oglinzi in care fiecare se vede pe el insusi “(Hulton – Brancusi 64) Splendid o spune ! Eu, (ED) credeam asta doar pentru literatura de fictiune
Numarul vizitatorilor. Prima miercuri 1000/ 6 ore cand a fost gratis si 100 vizitatori /ora pentru 100 exponate in restul timpului/zilelor .
E drept ca ies bani. 20 E x100 = 2000 euro/ora. Banatenii le au cu castigul si gospodarirea banilor.
E inedit pentru mine. De pilda la toate muzeele MOMA, Guggenheim NY etc , sunt multi vizitatori dar ei se impart in toate salile la toti artistii. Brancusi e vizitat simultan de 10 vizitatori in sali mult mai mari decat cele de la Timisoara dar nu 100/ora !!! in spatiile fara ferestre, pereti inchisi la culoare
Dar Brancusi nu ar fi admis asta. El oricum, fugea de expozitii (mai ales dupa ce Printesa X, la care lucrase 4 ani, a fost retrasa cu politia din expozitie) si aducea vizitatorii la atelier dupa un ritual precis, el schimband aranjamentul exponatelor destul de des. El considera Atelierul drept unica expozitie. Atelierul functiona ca un sanctuar cu o aura aproape religioasa. El selecta vizitatorii prin recomandari. El a oferit sculptura CA SI COLAJ in care piesele erau de sine statatoare dar conta mult si ansamblul lor , ca parti , fragmente intr-un concept unitar.
Ezra Pound scrie: Efectul muncii lui Brancusi este cumulativ . El a creat un intreg univers al FORMEI Trebuie vazut impreuna, toate. E un sistem. E un Anschaung. Nu un lucru dragut de pus in biblioteca ( Visual Art 308 )
Imagine exemplificatoare: MOMA New York. Una din salile Brancusi cu 8 piese majore.
foto: Maximiliano Duron ARTnews
Va urma…
Actul erotic de a daltui in piatra.
Epstein l-a intilnit pe Brancusi la Paris in 1912 cand lucra la mormantul lui Oscar Wilde. (Autobiografie 48)
Gaudier l-a intilnit pe Brancusi la Londra in 1913 cand romanul a prezentat o lucrare la Allied Artists Exchibition ( Vortex 95)
Materer afirma ca Brancusi i-a convins pe amandoi sa daltuiasca direct in piatra si sa renunte la modelaj. Brancusi renuntase el insusi la modelaj plecand de la Rodin si distrugand buna parte din lucrarile modelate. Tanarul Gaudier a recunoscut in daltuire o cale mai adevarata de a scoate din piatra energia obiectului.
Lucratul direct cu dalta presupune multa grija si ritm de lovire.
Ezra Pound in Ghidul catre Kulthura (Humanitas 2019 ): ” Feelingul sculptural tine de aprecierea relatiilor intre mase. Abilitatea sculpturala consta in definirea acestor mase prin planuri.”
Stim cu totii din amintirile celorlalti ca Brancusi a fost toata viata plin de erotism si a avut numeroase cuceriri feminine de mare clasa.
Ati incercat vreodata sa daltuiti ?(Nu modelaj ci daltuire)
Am incercat de mult, cu o dalta de sculptura si un ciocan sa lovesc intr-un bloc de piatra dat pe mana mea (era compromis altfel nu il primeam).
Loveam ritmat atent la lovituri si la mine.
Simt si acum zguduirea interioara a mea si tremurul blocului pe care il loveam simtindu-mi tot corpul intrat in vibratie, Era o senzatie foarte speciala pe care o simti cred indiferent daca esti barbat sau femeie. Ma duce gandul la Brancusi
Imaginea: Brancusi: Femeie privind in oglinda 1909
Voi merge spre sfarsitul lunii octombrie. Aici cateva note adunate.
A GRESIT dna Doina Lemny custodele expozitiei Brancusi sau a INTELES gresit dna Anda Docea ?
“Istoricul de arta Doina Lemny, fost muzeograf cercetator la Centrul Pompidou, si curatoarea expozitiei Brancusi la Timisoara a evocat una din caracteristicile principale ale operei lui Brancusi aceea ca ,DESI fascinat de artele primitive si revenind mereu la ele, artistul si-a castigat locul in modernitate.”
(Anda Docea Dilema Veche 5-11 oct. pag 15)
Sa ma explic :
Brancusi este un modernist, TOCMAI pentru ca arta lui se bazeaza pe arhaism si pe primitivism si nu in CIUDA acestul lucru.
Renasterea Modernista este o Re-nastere a arhaicului, primitivismului tot asa cum Renasterea Italiana este o Re –nastere a culturii Greco Romane.
Se poate detalia.
(PS. Ma gandesc ca neexistand ghilimele este posibil ca transcrierea facuta de dna AD sa fie aproximativa )
Imaginea: Constantin Brancusi, Miracolul. 1924, Muzeul Solomon R. Guggenheim . New York
Brancusi a coborat spre arhaismul profund si de fapt a urcat la varful modernismului.
Indraznesc sa spun asta, in demersul de a afirma arhaismul lui Brancusi urmatoarea coborare . Dupa 15 ani !! de scoli de arta in Romania !!, (Da… la Paris ar fi vrut sa stea la scoala dar a implinit 30 ani si nu l-au mai primit ca fiind prea batran) la paris se dezbara de ele, (el nu e macelar si nu sculpteaza biftec, carne ca Michelangelo )apoi incearca integrarea in modernitatea lui Rodin de care se dezbara din nou (“Brancusi sculpteaza cu dalta nu face modelaj ” corupandu-I si pe britanicii Epstein si Breska ) , mergand pe modernism , se cufunda in arta Africana ca toti cubistii, avangardistii dezbarandu-se si de arta neagra (nu sunt perfectionisti, nu esentializeaza si nu stilizeaza ) coborand spre arhaismul primar, formele pure . M-a impresionat la 12 ani (la Craiova la Muzeul de Arta ) , Sarutul lpe care l-am perceput atunci ca pe un bloc de piatra paralelipipedic cu 2 taieturi si cateva zgarieturi. Apoi am citit (Rubin: Primitivism in 20th century ) ca primitivii si mai mult decat ei arhaicii pastrau forma pietrei taiata paralelipiedic si forma trunchiului de copac cilindric in care sculptau . Sau sculptau o piatra scoasa din rau. Pastrand esentele.
Apoi peste multi ani Brancusi recunoaste valoarea lui Rodin, apoi valoarea artei africane, de care s-a dezbarat poate nemeritat dar era un gest de salvare, sa mearga in jos spre milemii stravechi si de fapt in sus spre arta moderna sublime.
Imaginile:
Sarutul (Craiova , Muzeul de arta) si Baluba headrest (sprijinitor pentru cap) Congo Belgian. ( Muzeul de arta Dallas)
Derrain prieten cu Brancusi colecta astfel de artefacts in 1909
Narcisimul lui Brancusi (si fara voie) si al meu
Pun aici “Negresa blonda” fotografiata de mine la Albertina acum 5 ani la Viena si in care apar si eu inevitabil reflectat cu bluza alba si aparatul de fotografiat in mana . Si asa este : Statuile cu invelis metalic lustruite toate reflecta pe cei ce sunt in muzeu. Intrebat , Brancusi a spus ca nu il deranjeaza ca sculpturile prind viata se anima .
Am citit candva un articol al Annei Chave despre narcisismul lui Brancusi . Felul in care se imbraca , chiar elegant, felul in care cenzura fotografiile lui inclusiv facute de Man Ray sau Stieglitz. cum verifica fiecare text in ce il privea.
Banuiesc si avansez ideea ca in sutele de ore de lustruire ca oglinda a statuilor , Brancusi cel frumos se admira , patrundea, se asocial precum Narcis in oglinda apei. Brancusi cerea furnizorilor ca in final ” metalul lustruit sa fie exact ca o oglinda”
(PS: Am vazut in poze (caci la Timisoara merg spre sfarsitul lunii) ca multe din operele de arta inclusiv stralucitoarele sunt puse suus , in timp ce majoritatea celor din muzeele mari din lume MOMA etc inclusiv Craiova sunt la nivelul ochiului si chiar mai jos. Daca asta ar fi singura critica ce o am ar fi bine ….
Narcisismul lui Brancusi (2)
A numit-o fantana lui Narcis !
Cand ministrul Educatiei a lansat concursul pentru o statuie care sa il onoreze pe Spiru Haret Brancusi a spus :
„Spiru Haret fusese un izvor de apă vie pentru ţărănime şi luminătorii ei, învăţătorii. M-am gândit să fac o fântână arhaică şi stilizată pentru una dintre pieţele Bucureştiului. O fântână reală, cu apă, pentru călători însetaţi “ ( Petre Pandrea – Amintiri si exegeze) ”
Prototipul din gips schitat de Brancusi 1910- 1911 cu Narcis – Haret aplecat deasupra apei cu bratele deschise spre cer ca niste aripi pe soclu zigurat abstract si cu cerul reflectat in apa . Matei Starcea antropolog a facut multe legaturi intre reflectia cerului in apa si a lui Narcis explicand reverberatiile activitatii benefice a lui Haret asupra invatatorilor, a invataceilor de la tara . Ministrul Mortun a refuzat proiectul, iar …. Rezultatul e o alta statuie cu palton de la Universitate . Cum oare sa nu ii dispretuiasca Brancusi ?
Modernism
Brancusi ar fi plans (1)
A Brancusi otova cu Victor Brauner
B Aglomeratia extraordinara
C Aranjamentul spatiului
A Merg la Timisoara spre sfarsitul lunii sa vad expozitia Brancusi.
Vad fotografiile si le compar cu cele de la Victor Brauner:
Cred ca este aceiasi echipa care a pus luminile, intunericul, flashurile, atmosfera de grota, culorile.
Este o mare diferenta intre cei doi. Doamna Silvia Colfescu spune : gustibus si coloribus non… Dar Brancusi ar fi plans.
Brancusi este luminos si solar De aceea vedem oriunde e expus ca exista multa lumina. MOMA, Guggenheim, Sto, Beaugourg, nu sunt intunecimi ca la sura Dacilor si flashuri. Dimpotriva multa lumina daca se poate. Soclurile sumbre sunt evitate. Spatierea este importanta. Astfel incit daca ar veni in vizita Brancusi sa aiba cat mai putine de reprosat.
Sa fie clar:
Victor Brauner este avangardist
Brancusi este sculptorul major al modernismului european bazat pe ancestral mai mult decat primitivism: pe arhaic
Avangardistii si Brauner doresc intii sa distruga ce e vechi, sa epateze si sa sperie burghezul. Vor sa creeze scandalul dadaist. Vor sa arate tot ce e urat, ce este stramb, ce trebuie daramat.
Marcel Iancu: ” Ne-am pierdut increderea in cultura. Totul trebuie demolat.” (manifetul futurist 1909) rev dadaista oct 1916
Brancusi aduce linistea primordiala, formele armoniei.Este armonia intre viata de atelier a lui Brancusi si viziunea artistica devotata frumusetii si aurei sacre ale obiectelor aratand ca eternul, temporalul, obisnuitul si artisticul pot fi reconciliate. Ezra Pound spune ca Ovoidele create de Brancusi nu sunt ovoidele lui Brancusi sunt formele primordiale arhaice aduse la noi de Brancu
Te vei mira ca un batran de 80 ani Poate sa-ti scrie mai departe versuri Si Tibul putea spune despre moartea lui Delia, as vrea sa privesc spre tine murind
Si Delia insasi disparand treptat Uitandu-si pana si frumusetea
Impresii dupa Voltaire / Catre Madame Lullin de Geneve (Ezra Pound) Traducere Radu Vancu
(Voltaire) Disait Tibulle a son amante Attacher mes yeux sur tes yeux Te presser de ma maine mourante.
(Thibul) Te specte suprema mihi cum venerit hora. Et tenem moriens, deficiente manu
(VD)Litografiile originale la Princesse de Babylon (1948) de Voltaire (1768) (AB) Il sultano di Babilonia e la prostituta si fratele Francisc. https://www.youtube.com/watch?v=DJywevdNeGw
Last Night's Music | Muzica ascultata aseara 