De ce re-recitesc “Moarte la Venetia”

Pai:
E in urma ascultarii lui Gustav Mahler, complet, in special s3, s5 cu celebrul adagietto (inclusiv dupa filmul Ter vazut recent) si de relatia lui cu Thomas Mann.

Eu:
Eu la 33 ani (varsta de cumpana) dupa o meningita severa convalescent fiind dupa meningita am stat cateva luni la sanatoriul de la Barnova. Ajungand acolo am urcat pe un drumeag pe langa gara, printr-o padure deasa (Selva oscura- Inf. 01, Dante)iar sus dintr-odata pe culme a aparut sanatoriul frumos sub lumina! Exact cum mi-l imaginam citind “Muntele vrajit” al lui Thomas Mann.

Mann:

Surpriza asta m-a facut sa cer de acasa restul cartilor lui necitite inca.
Atunci l-am aprofundat pe Mann si tot atunci am citit “Moarte la Venetia”.
Cand am citit-o prima oara era doar sub impresia lui Mann, apoi a aparut Mahler si apoi Dunn si filmul prost al lui Visconti

Venetia trista pentru mine :
Am vizitat Venetia de mai multe ori. Frumoasa dar sfasietor de trista pentru mine. Cateva motive:

Amintirea mortii ce va sa vie presimtita curand,dupa vizita lui Eminescu, bolnav, dus acolo de Chibic https://www.versuri.ro/versuri/mihai-eminescu-venetia/

Amintirea puternica a filmului Anonimul Venetian cu Tony Musante. cu piesa Venise va mourir cantata de Frida Boccara si evident cu adagioul emotionant la Concerto in Do min di Benedetto Marcello https://www.youtube.com/watch?v=9VHs7TxkFMw (Apasati linkul rogu-va : Merita vazut de fiecare data)

Amintirea drumurilor triste ale lui Ezra Pound plecat definitiv si dezamagit din America.

Gustav von Aschenbach, Thomas Mann, Gustav Mahler. Deci Cartea:

Cartea transmite asociatii, simboluri si ecouri precum “Metamorfozele” lui Kafka de pilda.

Apropierea de Mahler este vizibila, Mann fiind la Venetia inainte de a scrie cartea, in timp ce Mahler murea.
Aveam 33 ani la prima citire cand credeam ca vazusem mai multe ca multi iar cei trei: Mahler, von Aschembach si Mann erau la cca 55 ani la culmea realizarii sociale, austeri, solitari, si nu ii intelegeam.Atunci se trezeste in von Aschenbach dorinta de calatorie si isi populeaza mintea cu imagini exotice, viseaza o lume feroce,barbara diferita de viata lui de atunci de om clasic si supercivilizat. Si pleaca.

Acum eu ii inteleg altfel 47 ani mai tarziu. De fapt ei sunt pedepsiti pentru ca au descoperit prea tarziu, si doar ca IDEE, placerea trupeasca.
Abisul pe care trupul pe care il stapanise si cel din prezent care emancipeaza si supune spiritul.

Baletul
Realizat de Bejart adagietto este uluitor de potrivit.
Jorge Donn arata perfectiune si vulnerabilitatea. Cred ca atat Mahler cat si Mann ar fi iubit acest balet.
https://www.youtube.com/watch?v=NZRP82oWdtY

Filmul
Filmul este minunat prin actor,prin scenografia hotelului care (citesc, se poate redeschide de investitori cu suma de 15 milioane euro cu stralucirea din film) si prin folosirea S3 si S5 plus schimbarea profesiei lui von A din scriitor (Mann) in compozitor (Mahler) prin actorul principal Dirk Bogarde, ce este si scriitor si artist plastic In rest Visconti e lamentabil distrugand de dragul facilului gingasia romanului.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Ghepardul si Ter (sau despre: temporalitate si tempo)

Ghepardul
Am re-recitit Ghepardul, dupa zeci de ani si am locuit intreaga luna aprilie in Kalsa, batind drumurile palermitane ale lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa incercand sa il privesc cu ochii lui. Am cercetat si am cautat pe trei cai:
1) Urmele lui Lampedusa pe strazile Palermo

2 Cum a reusit sa scrie Giuseppe Tomasi, acest prim si ultim roman al sau, care pentru mine nu are egal din 1957 si pana azi. De ce ma fascineaza romanul . De ce romanul a fost respins de st refuzat de Elio Vittorini si editura Mondatori si acceptat de Bassani postum.

3 Urmele printului Salina si ale Ghepardului pe strazile Palermo

1 Urmele

Am incercat sa privesc Palermo si cu ochii lui GT di Lampedusa pastrand in memorie un fragment dintr-o scrisoare:

“Sicilienii evita sa infrunte realitatea, preferandu-i o toropeala onirica….. “Visul, dragul meu Chevalley, visul este ceea ce isi doresc sicilienii: ei il vor ura mereu pe cel ce vrea sa ii trezeasca.”

Romanul reuseste aceasta imposibilitate de care sunt apropiat in ultimii ani: aceea de a transforma viata in vis , lumea obiectiva , temporalitatea si actiunile acesteia in subiectivitatea si atemporalul himerei si inventiei


Am batut zilnic drumurile lui :

Chiesa della Catena, Mura delle Cattive.

Barul si patiseria Mazzara, unde Giuseppe Tomasi petrecea diminetile, ani de zile, stand singur la o masa si scriind.

Piata Garibaldi cu ficusul de 300 de ani,

Imaginand seratele literare in salonul lui Bebbuzzo Sgadari di Lo Monaco in Corso Scinà 109, in coltul pietei Edoardo Alfano,

Urmeaza partea a doua

Pana atunci un film recent legat de multa muzica de Elgar5 cu Dupre , de Mahler legat de Alma, 5 cel cu adagietto din filmul lui Visconti cu Moartea la Venetia a lui Mann – recitita recent, Ii doresc lui Cate Blanchett sa primeasca Oscarul anul acesta pentru actorie.

Tar,

psihodrama 2022
Lidya Tar(Cate Blanchett), geniul feminin fictional, castigatoare EGOT(adica cate un Emmy, Grammy, Oscar si Tony), dirijor principal la Filarmonica din Berlin, se lupta cu demonii trecuti si prezenti.

Surprize pentru mine: Stim ca, de peste trei secole, termenii muzicali sunt in limba italiana.
In film prima oara apar pentru mine doua concepte evreiesti “teshuvah”- intentia si “kavanah” – reintoarcerea, discutate de dirijoare – cu mari afinitati pentru Leonard Bernstein (concertele pentru tineri, pe care le umaream la tv in adolescenta)

Ea vede Kavanah ca respectare a intentiei originale a compozitorului care i-o impune dirjorului (e delicios mai incolo gandul rostit ca Ea vrea sa scoata la iveala gandurile ciudate nespuse ale lui Mahler in simfonia 5, incercand sa o crediteze pe Alma Mahler )


Ea vede “Teshuvah” drept credinta ca dirijorii pot controla tempoul suspendand timpul (ea ridicand bagheta pana in momentul in care dirijoarea considera ca poate continua ) ei insisi


Dau aici si Lista celor 38 piese , 23 de descrieri ale momentului. din film ce vor fi preluate pe un vinil Deutsche Gramophon in 20.01.2023. aranjate de Hildur Guðnadóttir.


Este un dar mare. Pot asculta multe ore concerte integrale. O fabuloasa ocazie de ascultat si reascultat, incepand de la Here’s That Rainy Day – Al Kay pana la Elgar: Cello Concerto in E Minor, Op. 85 (O paralela cu cel stiut de noi interpretat de du Pres sub bagheta lui Baremboim ci de Sophie Kauer, London Symphony Orchestra ) si da, da, da, Nr 5. Mahler


https://soundtracki.com/tar-soundtrack-2022

Jocul actorilor este splendid. Stiti ca nu fac spoiler. Dau de aceea doar lista de quotes memorabile (si sunt multe). https://www.moviequotesandmore.com/tar-2022-movie-quotes/ Dar si filmul trebuie vazut.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

April in Palermo. Flori

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Valea Templelor- Agrigento

Templul Concordiei in Valea Templelor- Agrigento. Lumina, soarele, cerul, marea sunt atat de puternice si ireale incat ai putea crede ca sunt “ajutate” cu Photoshop. In plus Concordia s-a pastrat in picioare pentru ca a fost cateva sute de ani si biserica crestina, deci nesupusa distrugerilor. Impreuna cu Parthenonul pare a fi cel mai conservat templu grecesc.

Livezi cu migdali, in vale in Akragas,

Smochin si cactus in zona templului Concordia.

25 aprilie 1787, Goethe scrie din Agrigento de la temple (Calatorie in Italia pag 272 si urmatoarele- Chiar merita citit si vazut). Templul Herei si pastori este pictat atunci de Kniep insotitorul sau si il privim cu ochii lui Goethe.

Capitel doric al templului lui Zeus Olimpianul- Agrigento. Sic transit gloria…

. Templul lui Castor si Polux

Telamonii din Templul lui Zeus in Agrigent. Cariatide la masculin.Unici in in antichitate. Barbati uriasi, 8 metri inaltime din 12 blocuri de calcar, ( acum la pamant) sustineau antablamentul si cornisele templului. Telamonii sunt amintiti de Vitruviu in De Architectura VI

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Cloister Monreale

Am venit vara asta 2 luni in Sicilia urmarind prezenta lui Ezra in insula, urmele grecesti – in est si cele normando-arabe in vest

Manastirea normanda , benedictina Santa Maria la Nuova, 1172, Monreale,
Curtea interioara,patrata, are 30 de perechi de coloane pe fiecare latura X 4 laturi = 120 . Capitelurile sunt toate diferite !!! unul de altul: lei, maimute,centauri, tigri, monstrii, profeti. Deci 120 de compozitii diferite !!! Mai jos explicatia civilizatiei poliglote care ma fascineaza:
Populatia Siciliei era compusa din mahomedani si greci crestini. Normanzii foloseau latina, greaca si araba. Savantii, administratorii si negustorii veneau din extremele civilizatiei occidentale: Constantinopol, Antiohia, Londra si Paris. Sicilia era atunci cel mai bogat si eficient stat din Europa. Cloister-ul releva aceasta civilizatie poliglota. Un doctorat sau niste ani petrecuti aproape de acest cloister sunt vise prea frumoase sa poata fi adevarate.

Este vremea florilor de portocali si la Monreale dincolo de abatia normanda , cu parfumul lor peste tot. Iar insolitul e dat de fructele din portocalii salbatici cazute pe jos.

Vasile Alecsandri – Cantec Sicilian

La Palermo ‘n Monreale
Sant paduri de portocale,
Ce s’acopar viu cu flori
Intr-un an de doua ori,

Jos cad florile, pe drumuri,
Iar placutele parfumuri
Sbor pe vint in departari.
Peste vai si peste mari.

Posted in Uncategorized | 1 Comment

gara din Taormina si teatrul de papusi din Siracuza

Taormina Giardini. Statia de tren din 1866 in stil Liberty (Art Nouveau) sicilian. Micuta, multa marmura , lemn de calitate , sticlarie de calitate, metal lucrat splendid, tavane pictate, pasaj marmura intre peroane. Nu am mai vazut asa ceva la o statie mica CF, Nicaieri !

Xenofon in Symposion (Banchetul), povesteste despre un pranz in casa bogatului Callias care, spre a-si impresiona invitatii a adus un papusar din Siracuza. Aici, pe strazile Judecca gasesti Teatrul de papusi, Muzeul de papusi si Atelierul de confectionare a papusilor. Toate merita o vizita. Lumea este cea a evului mediu cu personajele povestilor cavaleresti de atunci.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Catania 1

“Universul, pe care altii il numesc biblioteca, se compune dintr-un numar poate infinit de coridoare…” ( Borges- Biblioteca Babel)

Biblioteca reunita Ursino l’Arena din Catania provenind din manastirea benedictina S Nicola fascineaza prin dimensiuni, prin rezolvari arhitecturale, prin gradinile suspendate cu plante exotice.
Doua ganduri imi revin:
Primul: Sunt uluit cand vad odata si inca odata ca “intunecatul ev mediu” era de fapt o superba platforma de dezvoltare a culturii si constiintei europene.
Al doilea : Trebuie sa rememorez locurile tihnite in care stateam in vacanta de vara tolanit si doar citind, precum si locurile prin care am trecut si in care mi-am spus: Aici ar merita sa vin si sa citesc un brat de carti in vacanta.

Teatrul Grec si Odeonul din Catania
Alt loc bun de stat o vara (pe treptele fierbinti la soare si reci la umbra )si citit

Posted in Uncategorized | 3 Comments

Saint James Infirmary

Nu ma lipsi de ochii tai sculpturali, nici de felul in care noaptea imi asterni pe obraz trandafirul solitar al respiratiei tale…

Federico Garcia Lorca,”Sonetul unei plangeri dulci”

Tengo miedo a perder la maravilla de tus ojos de estatua y el acento
que de noche me pone en la mejilla
la solitaria rosa de tu aliento.

Sonetos del Amor Oscuro

ilustratia: Egon Schiele (Fata in negru 1911)

Si inca un Lorca: The poet tells the truth
El poeta dice la verdad

“I want to weep with my pain and tell
you – so you’ll love me and cry for me also
in a nightfall of nightingales
with a knifeblade, with kisses and with you.”


Amintire de la spitalul Fundeni

Roadkill miniserial tv nou (bun) cu Hugh Laurie,- imi readuce aminte asta:

Pentru mine miracolul Craciunului 2017 a fost in Spitalul Fundeni la etajul 5, intr-un salon in care am stat 2 nopti si 3 zile pentru analize (nimic dramatic)

https://www.youtube.com/watch?v=AzEBH6DZJVk
Vecin in salon era un domn de varsta incerta inalt de 1.90 cantarind 50 kg, fusese un om frumos si impozant, acum luptandu-se cu efecte ale multiplelor operatii de cancer.


Era tacut, desi sotia statea mult cu el si il mangaia, era tacut cand asistentele il imbiau cu mancare in toate felurile.


I s-au luminat ochii cand am adus vorba de Hugh Laurie. Ne lega jazz-ul. Am ascultat ilegal intre ora 12 si 1 noaptea concertul de la New Orleans. Era semiintuneric, eram toti pacientii fiecare in patul sau, Muzica se ridica iesind din spital spre cerul inegurat. Domnul necunoscut, bolnav ascultand, zambea pentru prima oare in 3 zile. Numesc asta un moment astral. si cand imi voi mai aminti de Hugh Laurie,New Olreans, Craciun magic ma voi gandi la asta.


Posted in Uncategorized | 3 Comments

In Catalonia spui Papallona cand vezi un fluture…

E fascinant  pentru noi cei  ce venim dinspre  franceza  spre spaniola  sa zabovim in statia intermediara catalana.   Mariposa nu imi spunea nimic dar Papallona suna minunat de aproape de papillon.  Iar  Malauradament  suna precum malheuresement.

Tablouri obsesive 1
Las Meninas (domnisoarele de onoare) – Diego Velasquez 1656

Fascineaza de 300 de ani iar pe mine de vreo 40. Pentru cine vrea detalii destule pe wiki aici. Pentru cine vrea o obsesie sunt numeroase carti si specialisti care au diverse sindroame legate de aceasta pictura.  In centru, luminoasa, infanta Margarita Maria de Austria la 6 ani flancata de cele 2 meninas dona Maria si dona Isabel imbracate elaborat si cu fluturi in par.Piticul si bufonul in dreapta. Doica in dreapta, sambelanul in spate, Velasquez pictorul baroc in stanga. Aspect crucial despre care se tot scrie: parintii infantei (Philip si Mariana)reflectati daca e o oglinda sau pictati daca e un tablou. Tabloul e fabulos merita citit despre el, (scriitorul portughez Felix da Costa 1696, Suzanne L. Stratton-Pruitt 2002, Michel Foucault ) dar fara sa ajungi la obsesie.

Baietelul in rosu Goya – 1788

Manuel fiul contelui de Altamira, jucandu-se cu o cotofana legata cu o ata ca un animal de companie.
O pot indiscutabil  considera drept o pictura moderna. Sentimentalismul si duiosia sunt infrante repede cand observi in spate in semiobscuritate cele trei pisici flamande  si intelegi  ca inevitabilul  se va produce curand.

 

Indios sau Americanos. Antropologie culturala
Emigranti din Canet de Mar in Cuba, Porto Rico, Uruguay, imbogatiti acolo (plantatori, negustori, importatori, profesii liberale) si reveniti in Canet in jur de 1880 pun amprenta asupra vietii politice sociale si arhitecturale. Construiesc case neoclasice cu amprente  eclectice  din colonii- Havana, Montevideo. Aduc plante si arbori din America. Palmieri si platani plantati in Canet. De fapt fiecare hacienda era strajuita de doi palmieri.

Dar hopaaa:  In jur de 1890 se dezvolta Modernismul, ArtNouveaul  Catalan care este neogotic cu elemente arabe. Pe aceleasi strazi: Ample,Balmes et de pilda, coexista cele doua stiluri diferite.

Este interesanta cum interesanta ar fi in ce masura tiganii ce construiesc in tara aduc elemente din Germania, Anglia, iar maramuresenii ce  lucreaza in Germania Austria aduc ceva de acolo. Sau construiesc dupa un plan stravechi, locurile de unde se reintorc cu bani neavand influenta in schimbarea mentalitatii.

Pentru un set  de  47 poze click aici  pentru
-Vila Amelia 1901 Avocatul Higini Negra – avere in Havana Cuba,apoi in Argentina. Neoclasicism, eclectism caramida aparenta,feronerie, cu usoare influenta moderniste.Medalionul de la cornisa intialele sotiei Amelia Vive.

Casele “indianes” din Riera San Domenech 18,20 (1897) si “americanos” pe str. Ample 8,20,22,27,28 Santissima Trinitat 2, Castanyer (1979)  Te crezi la  Havana sau Montevideo  la sfarsitul secolului 19 cu importul de neoclasicism catalon.

Fandango in preclasicism
Stau pe strada Olot.
Olot e un orasel unde s-a nascut acum aproape 300 ani Antoni Soler
Noaptea trecuta am ascultat  mult Soler si Fandango

Teribil moncher:

Arpegiata Christina Pluhar

si Fandango Bocherini


Superb !

Posted in Uncategorized | 4 Comments

Dincolo de “selva oscura”

Am  ratacit  precum  Dante (Infernul cantul 01) printr-o padure adanca.

Reiau acest blog  tot in Spania, unde  il  lasasem in 2016 in august. In acest rastimp  am  vazut multe locuri, am  ascultat multe muzici,  dar  nu  am  avut  elanul sa  le  pun  aici.  Parte  din albume, ganduri, muzici, le-am transmis  direct  prietenilor  sau  le am  pus  pe   FB. Parte  din  franturile  de ganduri  din  trecut, muzici  si poze , le voi  pune  aici,  atunci si daca  voi  crede  ca  este  potrivit.

E  momentul  sa il  reiau. Sunt copt pentru el.  Cei vechi stiu ca scriam numai atunci cand   chiar nu mai puteam sa nu  impartasesc  lucrurile  frumoase.  Acum am ceeace  francezul  spune  atat de bine  “prise  de conscience” Adica  ceva te bulverseaza,  apoi  iti creezi o tehnica  de lupta  pentru a  face ceea ce deja consideri ca trebuie ingemanind  totul cu o    subtila tehnica  a uitarii. Si blogul e parte a  acestui  lucru. Dar  voi vorbi  poate  despre asta  alta data.

Resturi  din  martie 2018  Stockholm.  Expozitia tinerilor designeri  suedezi. Moderna Museet   Aici am pus   22 poze din expozitie .

  Culoare, iluzie si compozitie .  Ochiul  iti  fuge  de  la  unidimensional  la  tridimensional.   Pop baroc  scenic .  Emma Bralander .Tot  acolo:

 

 

 

 

 

Isa Andersson Puterea in/vizibila
Cine e inauntru si cine este afara ? Cine e exclus si cine e inclus? Ce este intern si ce e periferic ? Sculpturi aproape absurde, dadaiste vorbesc simplist dar inalt despre: frontiere, transparenta, vulnerabilitate.

 

 

 

Un obiect pretios    Un scaun stil Caesar realizat cu materialele  cu care taranii suedezi impleteau   cosuri. .Adanc  surprinzator  si modern. Sophie hardy design.com

Ai putea spune  ca :

“Eu Claudius” o intilneste pe Selma Lagerloff la Varmland.

 

 

Citesc  simultan  Jean d’Ormesson,(“Frumoasa a fost aceasta  viata totusi”-Baroque books 2017)  si  Vintila  Horia: Jurnalul de sfarsit de ciclul si  Un mormant in cer(Evident ed. Vremea).  Eroul este El Greco – la fel de exilat  si  la fel de in Spania ca si V.Horia.

“In tabloul  “Inmormantarea  contelui de Orgaz”, El Greco  a pictat depunerea in pamant  nu a unui om  ci  a unei idei, cea  a lui  Felipe  al  II lea.  Regele  a fost  invins  pentru ca ideea lui  era  sa creeze  un imperiu  universal, ori acesta il  va infiinta  Hristos  la  sfarsitul  acestor timpuri.” Despre cum  vede VH schimbarea lumii daca  Armada  Invencible  castiga  lupta iar  Anglia ar fi devenit un fel de  Portugalie iar noi scapam de  Cromwell, de rev Industriala, Franceza  si  sovietica   –  este deadreptul  delicios   (pag 67 din Jurnal)

Unde nu  am reusit  sa  ajung  la   Stockholm ?   La  singurul  concert  dat la Konsert Huset – casa  albastra,   de pianista Helen Grimaud. Ea  este pe  lista mea  de  interpreti  de neratat in aceasta viata.  Acolo  a  cantat Beethoven 4,  Sibelius,  Cavalerul Rozelor,  Am ascultat  pe youtube  Beethoven,  dar  stiu  acum   ca  un pianist  trebuie  nu numai  sa fie  ascultat  dar  si vazute  mainile  si  expresia cind canta.

Unii o considera pe buna dreptate continuatoarea lui Glenn Gould

Vezi aici  Grimaud si prin comparatie aici  Gould

Este de ascultat si interviul acesta. Ne da o imagine la cat de deosebita este aceasta muziciana.

Aici concertul  ratat.

 

Santa Croce i  Sant  Pau. Modernismul  Catalan.  Domenech i Montener 109 poze    Aici

Lucrez  acum  la  un material  (hobby pur si simplu) privind  modernismul  catalan mai putin vizitat. cu multe poze,  ceva  descrieri,  adrese. Deja  pe  flickr 250  poze/40 monumente

Ziua  Sfantului  Gheorghe – Sant Jordi in  Catalonia

Printesa,Sf. Gheorghe si Onorabilul Dragon in  vitrina  farmaciei. Aici balaurul  este tratat cu  respect si un pic de compasiune.

 

Posted in Uncategorized | 10 Comments